ce mă mai văd

eu

Pentru că, din cauză şi datorită faptului că n-o să-mi fac prea multe bloguri şi n-o să mai stresez lumea cu to felul de chestii inutile.

De asta „eu” – o dată-n viaţă să fiu centrul universului ăsta. Pe blogul meu, unde – if you see me you are too close. Didactic, se termină, cică. Dac-o să mai postez restanţe (aka teme date în fiecare joi, pe la trei şi ceva), o să le pun mai jos, datate mai înainte de ceea ce scriu acum. Şi mă îndoiesc că o să depună cineva atîta osteneală încît să caute să-mi citească elucubraţiile. Alea scrise cu plăcere. Va asigur că n-am scris niciodată altfel. Şi n-am scris decît pentru mine (asta-i explicaţia logo-ului, dacă s-o fi întrebat careva vreodată „da’ di ci”).

Precum se observă, nici ăsta (ultimul text didactic-semiobligatoriu, dat ca temă) nu respectă nici o regulă. N-are început, încheiere, sfîrşit, nu scriu frumos, nici corect, nicicum, nu răspunde întrebării/temei date. Apropo: după ce-mi aud nota de la licenţă o să merg la o mănăstire, ceva. După aia, Dumnezeu cu mila. Mă văd făcînd atîtea. Visul meu a inceput sa prinda aripi. Acum trebuie să-l învăţ să zboare.